Fact Checks

Authors: Raffaele Riccardo Buccolo and Leonardo Delfanti
Digital Communication Network (DCN) Global


On 27 October 2022, the Romanian website Capital.ro, headed by the editorial group Editura Evenimentul si Capital SRL owned by the former Greek-Roman wrestler Virgil Mounteanu published an article entitled “National Alert! The war between NATO and Russia will be fought in Romania: the first signs have already appeared!”.

Besides the website, Capital.ro operates a YouTube channel with over 90k subscribers, a Facebook page followed by 70k users and a Twitter profile.

Using a sensational tone and without providing concrete evidence to support his thesis, Radu Adone, author of the piece, aims to exasperate the war tension in Romania, where NATO exercises have recently been held. The result is yellow journalism aimed at covering up evidence from reality. US-Romania military training and complex market operations such as Ford acquisitions and Exxon’s exit from the Romanian market are displayed as war winds exclusively starting from former Romanian reform Minister and economist Ilie Şerbănescu’s statements.

The Disinformation Framework: yellow journalism without data

The piece is somewhat similar in tone, drawing on the meeting that Secretary General Jens Stoltenberg and Romanian Prime Minister Nicolae Ciucă had at NATO headquarters the day before.

Further proof of the trend can be seen in the pictographic selection: the chosen image shows the landing of some special US forces, a choice that, associated with the title, seems to allude to a hypothetical US armed force real-time attack. In reality, as the site mentions, the picture comes from the dreamtime.com stock market and refers to a NATO training held in 2015 in Smardan village, 25 km from Ukraine’s border.

What does “America’s most dangerous troops” mean?

A direct quote from the economist Șerbănescu states that “one of the most dangerous American troops in the world is located just 5 km from the Ukrainian border”. This is NATO’s 101 division, which has been operating in Romania since June 2022. As reported by the US Department of Defense, on 28 June 2022, the infantry contingent landed in Romanian territory at the Mihail Kogalniceanu base, with the aim of “to support the V Army Corps mission to strengthen NATO’s eastern flank and engage in multinational exercises with partners across Europe to reassure allies and deter further Russian aggression.”

NATO’s defence forces in Romania currently have active bases that host joint exercises between the two countries regularly over the years. Such training can, therefore, in no way be exchanged with an offensive or a manoeuvre of war, nor can it be documented as “the early stages of a conflict”.

Accordingly, as evident in the following video and images, NATO’s 101st Division units in Romania participated in joint training at the Joint National Training Center in Cincu, more than 400 km away from the Ukrainian border with the Romania army on November 9, 2022, ten days after the article’s publication.


Overview of the NATO Armed Forces exercise at the National Joint Training Centre in Cincu on November 9

As former Commander of the Folgore Paratroop Brigade and Italian Special Forces, Maurizio Fioravanti, recently explained, “the strengthening of NATO in the East was decided by the Member Countries at the Madrid Summit in June 2022. Russia is prepared for this because it does not interpret it as a provocation. Already in 2013, when I commanded the Special Forces (n.d.r. in Romania), we did a NATO exercise in the East with the mobilisation of 40 thousand men”.

Romania is not sending “weapons at a rapid pace”, nor is it facilitating their circulation

An additional element is added to the misinformation framework generated by the article under analysis. The text reads as follows: on Romanian soil, “trimise armi pe banda rulanta”. The expression “trimise armi pe banda rulanta” (deliberately included in the original language) may differ in significance depending on the context in which it is used. Without an adequate context, it is easy to be misled.

The words banda rulanta, can objectively express a conveyor belt or be used as a metaphor to indicate “a high intensity with which something unfolds”. The phrase could therefore be translated in the following ways: “our country facilitates the sending of weapons on conveyor belts through Romania” or “our country facilitates the sending of weapons with high intensity through Romania”.

From research carried out on several publications that had as an object the words “weapons” and “banda rulanta”, we report an article published by the Romanian newspaper Realitatea.net entitled “ Americani trimit arme pe banda rulanta in Ucraina”. An official from the United States Department of Defense said, “this is the largest defence assistance to a partner country in conflict. It’s unprecedented here the number of back-to-back shipments we’re sending with such speed”.

It is possible that the latter expression, “with such speed,” was used by the author to show the intensity with which the United States sent weapons to Ukraine in March 2022, the month in which the article was published. For these reasons, the assertion that Romania sends weapons in large quantities is distorted and confusing.

In addition, as shown by the continuously updated map drawn up by the Kiel Institute for the World Economy, Romania is in the thirty-first position of the 40 countries that have sent financial, military and humanitarian aid to Ukraine since the beginning of the war.

Investment growth in Romania: ExxonMobil’s exit from the Romanian market and the acquisition of Ford are not evidence of war winds

The exit or repositioning of an enterprise into the market is not an indication of an imminent conflict. Thousands of operations are completed daily worldwide, and hundreds of multinationals move their production sites from one country to another based on profit growth indexes or more permissive legislative frameworks.

It is crucial to analyse the indicators according to which the economist Ilie Şerbănescu states that several companies leave the Romanian market because they are aware of an imminent conflict. According to the former minister, the sale of the Ford plant in Craiova and ExxonMobil’s decision to leave the Romanian market just a few months before the outbreak of the war in Ukraine would be clear signs of an escalation.

Instead, as evidenced by the data gathered, in the first six months of 2022, foreign capital invested in Romanian territory did not suffer a slowdown due to the war in Ukraine but grew compared to the previous year by 32%. This is confirmed by the latest Ernst&Young report for Romania for the first nine months of 2022. The report places the USA in the top position for investment in Romania. Specifically, there is a spike in technology and real estate acquisitions.

Already on January 13, 2020, more than two years before the outbreak of the Ukrainian conflict, Energy Industry Review anticipated ExxonMobil’s exit from the market by selling its stake in the Neptun Deep project. The article indicated Romgaz among the potential buyers, who purchased ExxonMobil’s share a few months ago.

Another tendentious reference by Capital.ro is the statement that “during the period of war Ford left Craiova leaving us the Turks”.

However, the same press release lists the Romanian factory as the beneficiary of a large project for producing electric vehicles that will be placed on the market in 2024. Moreover, Ford Otomotiv, the buyer of the Ford factory in Craiova, is essentially a joint venture between Ford Motor Company and Koç Holding.

As a result, it is false and misleading to suggest that Ford is leaving the Romanian market.




This publication has been funded by the European Union under the project FENCE “Building resilience for safeguarding political debates in EU Southeast frontiers”, Agreement number LC-01682257. The publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.







Article in original language: Trâmbițând un conflict inexistent: dezinformarea românească asupra alianței NATO

Pe 27 octombrie 2022, site-ul românesc Capital.ro, condus de grupul editorial Editura Evenimentul și Capital SRL deținut de fostul luptător greco-roman Virgil Mounteanu a publicat un articol intitulat „Alerta națională! Războiul dintre NATO și Rusia se va duce în România: au apărut deja primele semne!”.

Pe lângă site, Capital.ro operează un canal YouTube cu peste 90.000 de abonați, o pagină de Facebook urmată de 70.000 de utilizatori și un profil Twitter.

Folosind un ton senzațional și fără a oferi dovezi concrete care să-și susțină teza, Radu Adone, autorul piesei, își propune să exaspera tensiunea de război din România, unde au avut loc recent exerciții NATO. Rezultatul este jurnalismul care vizează acoperirea dovezilor din realitate. Pregătirea militară SUA-România și operațiunile complexe de pe piață, cum ar fi achizițiile Ford și ieșirea Exxon de pe piața românească, sunt afișate ca vânturi de război, plecând exclusiv de la declarațiile fostului ministru alui consiliu pentru reformă din România, Ilie Şerbănescu.

Cadrul de dezinformare: jurnalism fără date

Piesa este oarecum similară ca ton, bazându-se pe întâlnirea pe care secretarul general Jens Stoltenberg și premierul român Nicolae Ciucă au avut-o la sediul NATO cu o zi înainte.

O dovadă suplimentară a tendinței poate fi văzută în selecția pictografică: imaginea aleasă arată debarcarea unor forțe speciale americane, o alegere care, asociată cu titlul, pare să fac aluzie la un ipotetic atac în timp real al forței armate americane. În realitate, așa cum menționează site-ul, poza provine de la bursa dreamtime.com și se referă la un antrenament NATO desfășurat în 2015 în satul Smardan, la 25 km de granița cu Ucraina.

Ce înseamnă „cele mai periculoase trupe ale Americii”?

Un citat direct al economistului Șerbănescu afirmă că „una dintre cele mai periculoase Trupele americane din lume se află la doar 5 km de granița cu Ucraina”. Aceasta este cea a grupe NATO 101, care operează în România din iunie 2022. După cum a raportat SUA Departamentul Apărării, la 28 iunie 2022, contingentul a aterizat în teritoriu la baza Mihail Kogalniceanu, cu scopul de a „sprijini Corpul V Armata misiunea de a consolida flancul estic al NATO și de a se angaja în exerciții multinaționale cu parteneri din întreaga Europă pentru a-i asigura pe aliați și pentru a descuraja alte agresiuni rusești”.

Forțele de apărare ale NATO din România au în prezent baze active care găzduiesc exerciții comune între cele două țări în mod regulat de-a lungul anilor. O astfel de pregătire nu poate, așadar, în niciun caz fi schimbată cu o ofensivă sau o manevră de război și nici nu poate fi documentată ca „stadiile incipiente ale unui conflict”.

În consecință, unitățile Diviziei 101 NATO din România au participat la un antrenament comun cu armata României în data de 9 noiembrie 2022, la zece zile de la publicarea articolului, după cum reiese din următorul videoclip. Aceste imagini au fost înregistrate în timpul antrenamentului comun dintre Divizia 101 și soldații Armatei Române la Centrul Național Comun de Instruire din Cincu, la peste 400 km departe de granița cu Ucraina.

În calitate de fost comandant al Brigăzii de Parașutisti Folgore și al Forțelor Speciale Italiene, Maurizio Fioravanti, a explicat recent, „întărirea NATO în Est a fost decisă de către tările membre la Summit-ul de la Madrid din iunie 2022. Rusia este pregătită pentru asta și nu o interpretează ca pe o provocare. Deja în 2013, când comandam Specialul Forțe (n.d.r. în România), am făcut un exercițiu NATO în Est cu mobilizarea a 40 de o mie de oameni”.

România nu trimite „arme într-un ritm rapid”, nici nu le facilitează circulaţie.

Un element suplimentar este adăugat cadrului de dezinformare generat de articol sub analiza. Textul sună astfel: pe pământ românesc, „trimise armi pe bandă rulantă”. Expresia „trimise armi pe bandă rulanta” poate diferi ca semnificație în funcție de contextul în care este utilizat. Fără o context adecvat, este ușor să fii indus în eroare.

Cuvintele banda rulanta, pot exprima obiectiv o banda rulanta sau pot fi folosite ca metafora pentru a indica „o intensitate mare cu care ceva se desfășoară”. Sintagma ar putea fi deci tradusă în următoarele moduri: „ţara noastră facilitează expedierea armelor pe bandă rulantă prin România” sau „țara noastră facilitează trimiterea de arme cu intensitate mare prin România”. Din cercetări efectuate asupra mai multor publicaţii care au avut ca obiect cuvintele „arme” și „bandă rulantă”, raportăm un articol publicat de ziarul românesc.

Realitatea.net intitulat “ Americani trimit arme pe banda rulanta in Ucraina”. Un oficial din departamentul de Apărare al Statelor Unite a spus: „aceasta este cea mai mare asistență de apărare pentru a tara partenera aflata in conflict. Numărul de expedieri consecutive este fără precedent aici trimitem cu atâta viteză”. Este posibil ca această din urmă expresie, „cu atâta viteză”, să fi fost folosită de autor pentru a arăta intensitatea cu care Statele Unite au trimis arme în Ucraina în martie 2022, luna în care a fost publicat articolul. Din aceste motive, afirmaţia că România trimite arme în cantități mari este distorsionat și confuz. În plus, după cum arată harta intocmita de Institutul Kiel pentru Economia Mondiala, Romania este în poziţia a treizeci şi unu a celor 40 de ţări care au trimis Ucrainei ajutor financiar, militar şi umanitar de la începutul războiului.

Creșterea investițiilor în România: ieșirea ExxonMobil de pe piața românească și achiziția Ford nu sunt dovezi ale vântului de război.

Ieșirea sau repoziționarea unei întreprinderi pe piață nu este un indiciu al unui conflict iminent. Mii de operațiuni sunt finalizate zilnic în întreaga lume, iar sute de multinaționale își mută site-urile de producție dintr-o țară în alta pe baza indicilor de creștere a profitului sau a unor cadre legislative mai permisive.

Este crucial să analizăm indicatorii conform cărora economistul Ilie Şerbănescu afirmă că mai multe companii părăsesc piaţa românească pentru că sunt conştiente de un conflict iminent. Potrivit fostului ministru, vânzarea fabricii Ford din Craiova și decizia ExxonMobil de a părăsi piața românească cu doar câteva luni înainte de izbucnirea războiului din Ucraina ar fi semne clare ale unei escalade.

În schimb, după cum reiese din datele culese, în primele șase luni ale anului 2022, capitalul străin investit pe teritoriul României nu a suferit o încetinire din cauza războiului din Ucraina ci a crescut față de anul precedent cu 32%.

Acest lucru este confirmat de cel mai recent raport Ernst&Young pentru România pentru primele nouă luni ale anului 2022. Compania plasează SUA pe poziția de top pentru investiții în România. Mai exact, există o creștere a achizițiilor de tehnologie și imobiliare.

Deja pe 13 ianuarie 2020, cu mai bine de 2 ani înainte de izbucnirea conflictului ucrainean, Energy Industry Review a anticipat ieșirea ExxonMobil de pe piață prin vânzarea pachetului de acțiuni din proiectul Neptun Deep. Articolul a indicat Romgaz printre potențialii cumpărători, care în urmă cu câteva luni a achiziționat cota ExxonMobil.

O altă referință tendențioasă a Capital.ro este afirmația că „în perioada de război Ford a părăsit Craiova lăsându-ne pe noi turcii”.

Totuși, același comunicat de presă enumeră fabrica din România drept beneficiarul unui mare proiect de producere a vehiculelor electrice care va fi introdus pe piață în 2024. Mai mult, Ford Otomotiv, cumpărătorul fabricii Ford din Craiova, este în esență o societate între Ford Motor Company și Koç Holding.

Drept urmare, este fals și înșelător că Ford părăsește piața din România.



Această publicație a fost finanțată de Uniunea Europeană în cadrul proiectului FENCE „Construirea rezistenței pentru salvgardarea dezbaterilor politice în frontierele UE de Sud-Est”, Acord numărul LC-01682257. Publicația reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi făcută responsabilă pentru orice utilizare care poate fi făcută a informațiilor conținute în acestea.